Dragi utilizatori,
aşa cum am menţionat zilele trecute, săptămânal, în fiecare zi de miercuri, vom face cunoştinţă cu un scriitor din judeţul nostru.
Aşadar,
“Tu cunoşti scritorii din Ialomiţa?”
Vă răspundem, astăzi, la întrebare cu informaţii despre scriitorul, profesorul şi editorul
ŞERBAN CODRIN,
(pseudonimul lui Denk Şerban Ioan) s-a născut la 10 mai 1945 în municipiul Bucureşti, în familia inginerului Gheorghe Denk (1914-1984), născut în comuna Hemeiuşi, judeţul Bacău, absolvent al Facultăţii de silvicultură, Politehnica Bucureşti (1945), şi al Serenei Denc (1918-1987), născută Petrovici, la Miclăuşeni, judeţul Iaşi.
Numele germanic al familiei Denk a fost românizat în acte, devenind Denc sau Denca/Dencă; onomastica este frecventă în actuala Austrie, unde provine din Boemia; familia străbunicului patern, Denk Ambrozie, silvicultor, a intrat în România prin oraşul bucovinean Dorna Candreni din Imperiul Habsburgic în secolul XIX; primul copil născut în Regatul România, la Hândreşti, judeţul Iaşi, a fost Adolf Denk, bunicul patern, devenit silvicultor pe Valea Bistriţei, specialist în parcuri dendrologice (m.1956).
În perioada 1963-1968 a frecventat cursurile Facultăţii de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti, susţinând, în iunie 1968, Examenul de Stat cu lucrarea Dramaturgia lui Mihai Eminescu.
După absolvirea studiilor universitare a reprimit actele de identitate cu vechiul nume de familie, însă modificat în Denca Şerban Ioan.
Fiind acceptat numai în domeniul didactic, la început a activat profesor suplinitor de limba şi literatura română la şcoala generală din comuna Giurgeni, Ialomiţa, apoi, între 1976-1982, bibliotecar, bibliograf, director al Bibliotecii judeţene, Ialomiţa; în 1982, din nou profesor suplinitor şi navetist în comuna Bucu, Ialomiţa, şi în diferite şcoli marginale din municipiul Slobozia.
În subordinea Consiliului judeţean Ialomiţa, a fondat Centrul cultural-Ialomiţa, devenit mai târziu Centrul cultural UNESCO, propunându-i numele marelui muzician Ionel Perlea, şi a fost primul director, alcătuindu-i programul de activitate, (1995-1998);
Începând cu anul 1998, a redevenit director, bibliograf al Bibliotecii Judeţene, căreia i-a dat numele prozatorului, născut în comuna Făcăieni, Ştefan Bănulescu, de unde s-a pensionat în anul 2008.
Sub sigla Bibliotecii Judeţene „Ştefan Bănulescu”, Ialomiţa, a editat revistele de poezie minimalistă Orion şi Micul Orion.
A debut în presa literară în 1960; editorial a reuşit abia în 1982, cu volumul Imnuri către soare, Editura Albatros, Bucureşti, după numeroase şi repetate piedici.
Cărţi tipărite:
“Imnuri către soare”, Editura Albatros, Bucureşti, 1982;
“Întemeietorii”, trilogie dramatică, Editura Cartea Românească, 1984;
“Jneţî”, (Secerătorii), teatru, traducere în limba rusă, Biblioteca Romania, nr. 11, 1985;
“Ţiganiada”, într-o recitire de Şerban Codrin, Editura Dacia, 1994; ediţia II, Editura LucmaN, Bucureşti, 2002; ediţia III, revizuită, colecţia Opera omnia. Academica, poem
recitit în proză, Editura TipoMoldova, Iaşi, 2014;
“Între patru anotimpuri” Editura Haiku, 1994, Bucureşti;
“Dincolo de tăcere”, Editura Haiku, Bucureşti, 1994;
“O sărbătoare a felinarelor stinse”, poeme zen, Editura StarTipp, Slobozia, 1997;
“Carte dintr-un exil interior”, antologie, Editura StarTipp, Slobozia, 1997;
“Scoici fără perle”, antologie de poeme zen alcătuită de Paula Romanescu, Colecţia liliput, Editura Helicon, Timişoara, 1997;
“Missa Requiem”, poeme secvenţiale zen, Editura Sud-est Press, Slobozia, 1999;
“Marea tăcere”, antologie în 10 părţi de poeme zen, Editura StarTipp, Slobozia, 2001;
“Testamentul din strada Nisipuri”, Editura Vinea, 2002, ediţia scurtă;
“Horeadele”, trilogie dramatică, Editura Helis, Slobozia, 2005;
“O sărbătoare a felinarelor stinse”, poeme minimaliste tanka, EdituraTempus Dacoromânia- Comterra, Bucureşti, 2005;
“Baladierul”, Editura Helis, Slobozia, 2006; ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura EuroPress Group, Bucureşti, 2012;
“Incantaţii”, colecţia Opera omnia. Poezie contemporană, Editura TipoMoldova, Iaşi, 2014;
“Rodierul”, Editura Betta, Bucureşti, 2017; ediţia II, revizuită şi adăugită, Editura Betta, 2018;
“Testamentul din strada Nisipuri”, o primă ediţie completă, Editura Betta, Bucureşti, 2017; ediţia II, revizuită, repaginată, în pregătire.
“O sută de catarge”, microantologie comentată de haiku a poeţilor români, în colaborare cu Florin Vasiliu, Editura Haiku, Bucureşti, 1997;
“Călător în Arcadia”, o antologie a scriitorilor din Ialomiţa, Editura Anteu, Craiova, 2000;
“Personalia”, dicţionar al personalităţilor ialomiţene, Editura ExPonto, Constanţa, 2002;
“Stâlpi de felinar”, minimalism poetic, antologie sezonală comentată de poezie epigramatică haiku, Editura ExPonto, Constanţa, 2018.
Şerban Codrin a câştigat Concursul Naţional de teatru scurt al Teatrului de Stat Oradea (1992), cu piesa „Nemuritorul Ionel sau Paradisul”, spectacol regizat de Mihai Lungeanu, scenografia Vioara Bara; alte piese au văzut luminile rampei pe diferite scene ale teatrelor profesioniste; o parte din creaţia dramatică este inedită.
Este prezent în numeroase antologii româneşti şi străine.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990, scrierile sale au devenit obiectul monografiilor” Şerban Codrin sau călătoria unui poet occidental într-o grădină zen” de Ion Roşioru, Editura Tempus, Bucureşti, 2002, “Merii în floare “de Violeta Basa (Norvegia), Editura ExPonto, Constanţa, 2002, “Eseu lunatic” de Marian Dopcea şi a unor lucrări de doctorat.
A primit de cinci ori premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea.
Şerban Codrin este cetăţean de onoare al comunei Giurgeni şi al municipiului Slobozia, judeţul Ialomiţa, nominalizat la Titlul Personalitatea Judeţului Ialomiţa, „10 pentru Ialomiţa”, pe anul 2018, la secţiunea Cultură.
Bibliografie:
Dicționar personalități ialomițene, Biblioteca Județeană “Ștefan Bănulescu” Ialomița, Editura Metamorfosi Slobozia, 2019;
Dicţionarul scriitorilor români, Editura Fundaţiei Culturale, Bucureşti, 1995.
#haionlinelabibliotecă📚
#citește #TucunoștiscriitoriidinIalomița? 📝
#BJI #BibliotecaJudețeanăIalomița