Începând de astăzi, Biblioteca Judeţeană Ştefan Bănulescu” Ialomiţa propune utilizatorilor proiectul online numit ”Tu cunoşti scriitorii din Ialomiţa?” , proiect ce are ca scop cunoaşterea şi promovarea scriitorilor din judeţul nostru.
Deschidem proiectul cu marele prozator care a dat numele bibliotecii noastre:
ŞTEFAN BĂNULESCU,
născut la 8 septembrie 1929, în satul Făcăeni, judeţul Ialomiţa.
Absolvă in 1945 Liceul teoretic Știrbey-Vodă din Călăraşi, secţia filologică română-latină, şi în 1952 Facultatea de Filologie din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori pe George Călinescu, Tudor Vianu si Alexandru Rosetti.
În timpul studenţiei, în 1949, debutează cu un eseu despre nuvelistica lui Gogol în paginile revistei “Viaţa românească”.
Urmează o perioadă în care desfăşoară o intensă activitate publicistică, colaborând la revistele Contemporanul, Gazeta literară, Tribuna, Steaua. Publică o serie de eseuri despre locurile de origine ale scriitorilor clasici: Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creanga, Liviu Rebreanu.
În perioada 1954 – 1959 este redactor la revista Gazeta literară, sub direcţia prozatorului Zaharia Stancu. În Gazeta literară îi apare mai târziu o serie de nuvele, printre care şi “Mistreţii erau blânzi”, “Dropia”, “Gaudeamus”, “Masa cu oglinzi”, “Satul de lut”, “Vara şi viscol”, scrieri pe care Ştefan Bănulescu le publică şi în revista Luceafărul.
Primul volum îi apare la vârsta de 39 de ani, in 1965. Este vorba despre volumul de nuvele “Iarna bărbaților”, pentru care, Ştefan Bănulescu, a fost distins cu Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor. Volumul a apărut integral (sau parţial în antologii) în limbile germană, franceză, engleză, spaniolă, rusă, sârbă, polonă, cehă, maghiară.
În 1967: apare, la Editura pentru Literatură, ediţia a II-a a volumului „Iarna bărbaţilor”.
În 1968: apare cel de-al doilea volum, de data aceasta de poeme, intitulat “Cântece de câmpie”. Urmează volumul de eseuri “Scrisori provinciale”(1976), titlul volumului fiind cenzurat în “Scrisori din Provincia de Sud-Est” sau “O bătălie cu povestiri”. Şi pentru această scriere, Ştefan Bănulescu, a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. O a treia distincţie, tot din partea Uniunii Scriitorilor, o primeşte pentru romanul “Cartea de la Metopolis” (1977), întâiul volum din ciclul “Cartea Milionarului”.
Pentru întreaga sa activitate literară, autorului i se decernează în 1997 Premiul Naţional pentru literatură.
Sub semnătura lui Ştefan Bănulescu au mai apărut scrierile: “Un regat imaginar” (1997) şi “Elegii la sfârşit de secol” (1998).
În 1998, mai 25: Ştefan Bănulescu se stinge din viaţă în Bucureşti, la Spitalul Th. Burghele, Soseaua Panduri nr. 20, ora 21:30. Ultima convorbire telefonica o are cu fiica sa, Sultana, studentă la Facultatea de Medicină în anul V si la Facultatea de Biologie în anul III, la ora 17:30. I-au fost alături, în cursul zilei, cea de care a fost nedesparţit vreme de 30 de ani (1968-1998), soţia sa Mihaela Elena (1943-1999). Ştefan Bănulescu este înmormântat la Cimitirul Bellu pe Aleea Artiştilor la data de 29 mai. Elogiul funerar este rostit de poetul Mircea Dinescu (n. 1950).
#haionlinelabibliotecă 📚
#citește📖
#Bji #BibliotecaJudețeanăIalomița
Bibliografie:
Dicţionarul scriitorilor români, Editura Fundaţiei Culturale, Bucureşti, 1995
Dicționar personalități ialomițene, Biblioteca Județeană “Ștefan Bănulescu” Ialomița, Editura Metamorfosi Slobozia, 2019;
site web: https://stefanbanulescu.org