Scurta fisa bio-bibliografica
1926, septembrie 8: În satul dunărean Făcăeni, s-a născut Ştefan Bănulescu, al optulea fiu dintre cei unsprezece ai plugarilor Ion şi Elena Bănulescu. O evocare directă a primilor ani, a ambianţei de familie, a universului uman şi a locurilor natale, în ciclul memorialistic “Elegii la sfârşit de secol” (în prozele “Locuri misterioase”, “Slepul”, “Troienele”, “Moara lui Fuierea”, “Tabăra”, din capitolul “Călăreţul de argint”).
1938 – 1945: Urmează şi absolvă Liceul teoretic Stirbey-Vodă din Călăraşi, secţia filologică română-latină.
1948 – 1952: Urmează şi absolvă Facultatea de Filologie din Bucureşti, având ca profesori pe George Călinescu, Tudor Vianu, Al. Rosetti, Iorgu Iordan, Alexandru Graur.
1949 – 1962: Intensă activitate publicistică. Debutează în anul 1949, in revista “Viaţa românească”, cu un eseu despre nuvelistica lui Gogol. Colaborează la revistele Contemporanul, Gazeta Literară, Tribuna, Steaua cu o serie de eseuri, dominante fiind cele cu caracter literar-cultural (în unele dintre ele inserează câteva dintre “Cantecele de Câmpie”).
Semnează eseuri despre locurile de origine ale scriitorilor clasici Eminescu, Caragiale, Creangă, Rebreanu; dintre acestea, include în volumul “Scrisori din Provincia de Sud-Est” (1976): “Realitatea în căutarea ficţiunii” (Rebreanu) şi “Haimanalele – Ploieşti-Mizil-Bucureşti” (Caragiale).
1954 – 1959: Redactor la revista Gazeta Literară, de sub direcţia prozatorului Zaharia Stancu.
1963 – 1964: Începe publicarea nuvelelor sale în periodice (Gazeta Literară şi Luceafărul); apar, în ordinea tipăririi, “Mistretii erau blânzi”, “Dropia”, “Gaudeamus”, “Masa cu oglinzi”, “Satul de lut”, “Vară şi Viscol”.
1965: Debut editorial cu o carte de literatură, la vârsta de 39 de ani: apare la Editura pentru Literatură volumul de nuvele “Iarna bărbatilor” (Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor). Volumul a apărut integral (sau parţial în antologii), în limbile germană, franceză, engleză, spaniolă, rusă, sârbă, polonă, cehă, maghiară.
1966: Bursier la Universitatea din Urbino. Primeşte premiul Uniunii Scriitorilor.
1967: Apare, la Editura pentru Literatură, ediţia a II-a a volumului “Iarna bărbaţilor”.
1968: Apare, la Editura pentru Literatură, volumul de poeme “Cântece de câmpie” – tipărite anterior, în periodice, între anii 1956 – 1964.
1968 – 1971: Redactor-sef la revista literară “Luceafărul”.
1971-1972: Bursier la Universitatea din Iowa City, International Writing Program.
1973 – 1975: Publică în revistele “Romania Literară” şi “Familia” seria de eseuri “Scrisori din Provincia de Sud-Est”.
1976: Apare, la Editura Albatros, volumul de eseuri “Scrisori din Provincia de Sud-Est” (Premiul Uniunii Scriitorilor).
1977: Apare, la Editura Eminescu, romanul “Cartea de la Metopolis”, întâiul volum din ciclul “Cartea Milionarului”, proiectată în patru părţi (Premiul pentru roman al Uniunii Scriitorilor).
1978: Primeşte premiul pentru roman al Uniunii Scriitorilor.
1979: La Editura Eminescu se tipăreşte ediţia a IV-a, definitivă, a volumului de nuvele “Iarna bărbaţilor”, cu un “Cuvânt înainte al autorului” şi o “Addenda”, cuprinzând poemele “Cântece de câmpie” (pentru a sublinia universul unitar al cântecelor cu cel din nuvele).
1980: În revista germană “Literatur im Technischen Zeitalter” din Berlinul de Vest, sunt publicate capitole ample din romanul “Cartea de la Metopolis”.
1983: Bursa de studii prin concurs la Akademie der Kunste (Berlinul de Vest), în cadrul programului D.A.A.D. (Deutcher Akademischer Austauschdienst).
1984: In Literariches Colloquium-Editionen apare ,în limba germană, volumul de proză “Verspatetes Echo”.
1988 – 1989: Începe publicarea în revista “Viaţa Românească” a primelor fragmente din romanul “Cartea Dicomesiei” (volumul al II-lea din ciclul “Cartea Milionarului”), precum şi din ciclul memorialistic “Elegii la sfârşit de secol” (pagini din capitolele “Călăreţul de Argint” şi “Povestiri din Muzeul Scrisorilor”).
1990 – 1993: Deţine funcţia de vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România.
1991: Editura Minerva tipăreşte nuvelele autorului în colecţia “Biblioteca pentru toţi”.
1994: Apare, la Editura Nemira, volumul “Scrisori din Provincia de Sud-Est” sau “O bătălie cu povestiri”, incluzând piese noi faţă de prima ediţie din 1976.
1995: Suhrkamp Verlag, din Frankfurt am Main, tipăreşte volumul de nuvele şi povestiri ale autorului, sub titlul” Ein Schneesturm aus anderer Zeit”, traducerea în limba germană de Veronika Riedel, postfaţă de Ernesth Wichner.
1996: Apare, în limba franceză, la Editura Jacqueline Chambon-Nimes, corpus-ul de nuvele din volumul “Iarna bărbaţilor” (având în final povestirea “Un viscol de altă dată”), sub titlul “Quand les sanglieres etaient doux” – traducere şi prefaţă de Georgeta Horodinca.
1996: Editura Albatros, în colaborare cu Editura Universal-Dalsi, tipăreşte romanul “Cartea de la Metopolis” (editia a III-a, definitivă), cu un scurt “Cuvant al autorului” şi cu tabel cronologic, cuprinzând date selective bio-bibliografice.
1997: Editura ALLFA tipăreşte sub titlul “Un regat imaginar” întâia ediţie de “Nuvele şi Povestiri”, care înglobează aproape toate piesele de acest gen ale autorului, apărute până acum în diferite volume sau numai publicate în reviste literare. Volumul cuprinde ciclurile: 1. “Iarna bărbaţilor”; 2. “Banchetul de la Castelul Alb”; 3. “Un alt Colonel Chabert”, iar în Addenda, poemele “Cântece de câmpie”, “documentele lirice” ale teritoriului imaginar pe care se desfăşoară şi circulă personajele nuvelelor.
1997: Autorului i se decernează PREMIUL NAŢIONAL PENTRU LITERATURĂ
1998: Pe 25 mai, Ştefan Bănulescu se stinge din viaţă în Bucureşti.