Personalitaţi culturale din Slobozia

Albesteanu, Ion (1932-1997)

Unul dintre marii dirijori romani ai orchestrelor de muzica populara, lautar de autentic talent, folklorist. Nascut in Slobozia din parinti originari din localitatea Albesti, de unde si pseudonimul Albesteanu, numele sau real fiind Ion Nicolae Serban. Fondator si dirijor al orchestrei populare din Slobozia "Baraganul". A fost dirijor al mai multor orchestre profesioniste din tara. A obtinut numeroase si importante distinctii personale in tara si strainatate (Discul de Aur si Colierul de Argint al Academiei muzicale din Franta, de exemplu) si premii cu ansamblurile pe care le-a dirijat. A lasat in urma numeroase inregistrari vocale si instrumentale. La Slobozia este cinstit prin diverse actiuni culturale, carti monografice si un concurs national de muzica popular ce-i poarta numele. In anul 1994, Ion Albesteanu a fost declarat "Cetatean de onoare al municipiului Slobozia".

Ciuca, Razvan (n. 1947)

Profesor de istorie, intemeietor al Muzeului National al Agriculturii de la Slobozia. Este membru al asociatiilor internationale ale Muzeelor de Agricultura, de Etnologie si Folclor, al Societatii de Antropologie Culturala din Romania si al Societatii de Etnologie din Republica Moldova. Pasionat si reputat cercetator al patrimoniului etnografic, indrumator al lucrarilor de restaurare- conservare muzeala, initiator si coordonator a sute de expozitii dintre cele mai diverse, editor a numeroase studii de specialitate- muzeologie, istorie si etnografie- cunoscut in lumea stiintifica europeana a domeniului sau de activitate. Specialist in istoria agrara, consultant cinematografic. S-a distins si ca un bun manager al institutiilor muzeale. In anul 2004 a fost decorat cu MERITUL CULTURAL in grad de OFITER, iar in anul 2005 este declarat "Cetatean de onoare al municipiului Slobozia".

Codrin, Serban (n. 1945)

Profesor, membru al Ununii Scriitorilor din Romania, editor, colaborator constant al mai multor reviste literare si de cultura. A fost conducator al unor institutii de cultura- director al Bibliotecii judetene, al Centrului cultural "Ionel Perlea", consilier al Inspectoratului judetean pentru cultura. Debut editorial cu volumul "Imnul catre soare" (1982). Este autor a 9 piese de teatru ( unele puse in scena si premiate), a scris 25 de volume de poezie. A rescris in versete (doua editii) poemul lui Ion Budai Deleanu "Tiganiada". Recunoscut ca specialist in poezia orientala- tanka, renku, haiku- creator, teoretician si editor al acestui gen de poezie, prezent in antologii din Canada, Brazilia, Belgia, Japonia. Este membrau al "Haicu International Association" (Tokio). A mai alcatuit si editat o antologie a scriitorilor din Ialomita ("Calator in Arcadia") si un dictionar al personalitatilor ialomitene ("Personalia"). A colaborat cu mai multi compozitori romani si straini pentru care a scris versurile unor lieduri (Theodor Grigoriu, Dan Dediu, Vasile Spatarelu, Ede Terenyi, Cornelia Tautu, Satoshi Tanaka). Creatia sa literara este prezentata si comentata in trei monografii. A fost distins cu mai multe premii literare, intre care Premiul pentru poezie pe anul 2000 al Uniunii Scriitorilor din Romania, filiala Dobrogea.

Constantinescu, Florin (n. 1938)

Poet si redactor la diferite reviste si edituri. A debutat in revista "Luceafarul" cu reportaje si versuri (1959), "Adierea taramului" (Ed. Albatros) fiind volumul de versuri cu care a debutat editorial in 1972. a publicat "Ramura de vesnicie" (Ed. Eminescu, 1976), "Numaratoarea de satir" (Ed. Albatros, 1977), "Totdeauna iubirea" (Ed. Eminescu, 1979), "Marele semn al mirarii" (Ed. Cartea Romaneasca, 1980), "Imperiul de corali" (Ed. Eminescu, 1986), "Ochii pamantului" (Ed. Militara, 1984), "Cerul si inocenta" (Ed. Cartea Romaneasca, 1987), "Nasterea zilei" (Ed. Albatros, 1989), "La umbra Corintului" (Ed. Eminescu, 1995). Autor al mai multor carti pentru copii.

Dinescu, Mircea (n. 1950)

Poet si gazetar. Omul pe care "farmecul il face invulnerabil" (Alex. Stefanescu) a devenit indezirabil regimului comunist in anii marii sale afirmari literare si a fost arestat la domiciliu in urma publicarii in strainatate a unor texte care atacau virulent regimul dictatorial al lui Nicolae Ceausescu. In decembrie 1989, a fost primul care, prin celebrele cuvinte "Fratilor, am invins!", a anuntat pe postul national de televiziune declansarea revolutiei si prabusirea dictaturii. A fost membru fondator al Frontului Salvarii Nationale (22 decembrie 1989). A fost presedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania (1990-1993). Dupa ce s-a retras din viata politica (1992) a editat cateva publicatii si s-a remarcat in mod deosebit prin prezenta in numeroase emisiuni de televiziune, care totdeauna si in mod automat poarta "marca Dinescu". A debutat literar in "Luceafarul" (1967) si editorial in 1971 cu "Invocatie nimanui". Alte scrieri: "Elegii de cand eram mai tanar" (1973), "Proprietarul de poduri" (1976), "La dispozitia dumneavoastra" (1979), "Teroarea bunului simt" (1980), "Democratia naturii" (1981), "Exil pe o boaba de piper" (1983), "Rimbaud negustorul" (1985), "Moartea citeste ziarul" (1989), "O betie cu Marx" (1996), "Pamflete vesele si triste" (1996), "Fluieraturi in biserica" (1998). De patru ori laureate al Premiului Uniunii Scriitorilor din Romania. A mai fost distins cu premiile "Herder", "Mihai Eminescu" (al Academiei Romane), "Nichita Stanescu". "Cetatean de onoare al municipiului Slobozia" (1990).

Dobre, Gheorghe (n. 1955)

Poet, publicist, editor, presedinte al Asociatiei culturale "Helis" si director al revistei cu acelasi nume. Gheorghe Dobre a scris si a tiparit volumele de versuri "Hiperouranios Topos" (1998), "Despre singuratate ca esenta a materiei" (1990), "Ghilotina realitatii" (2001), "Exercitii de libertate" (antologie de versuri, 2005).

Folescu, George (1885-1939)

Nascut la Slobozia Noua. Nume real - Folea Gheorghe. In "Dictionarul interpretilor romani de opera", Viorel Cosma noteaza despre George Folescu: "Cantaret si actor cu virtuti singulare in teatrul lyric romanesc din prima jumatate a sec. XX, o voce de bas de o frumusete exceptionala, o veritabila forta a naturii prin ambitusul larg, generos ca timbru...". George Folescu a parcurs toate etapele care l-au consacrat ca mare artist : a fost cantaret de cor bisericesc, solist al unor companii corale renumite, solist si prim-solist al teatrelor lirice din Iasi si Bucuresti, profesor de canto la Conservatorul de muzica din Bucuresti (1923-1928). A cantat un repertoriu de opera foarte larg, dar s-a impus si prin "farmecul inegalabil de talmacire a cantecului romanesc". A avut un destin tragic: s-a sinucis la varsta de 55 de ani. In anul 2003 i-a fost acordat (post-mortem) titlul de "Cetatean de onoare al minicipiului Slobozia".

Ghitescu, Tiberiu (1913-?)

Profesor universitar, doctor docent, medic chirurg, unul dintre fondatorii chirurgiei cardio-vasculare din Romania. A desfasurat o prodigioasa activitate stiintifica, a publicat numeroase lucrari privind chirurgia generala si chirurgia experimentala, precum si peste 150 de studii si articole in reviste stiintifice; a sustinut comunicari la Congresul de medicina din anul 1957, la sesiuni si reuniuni stiintifice ale Academiei Romane si in strainatate. De numele sau se leaga prima operatie de stenoza mitrala (1953), operatia de transplant al arterei abdominale si altele. In "Istoria stiintelor din Romania. Medicina", Tiberiu Ghitescu este prezentat ca o personalitate care a adus o contributie importanta la dezvoltarea stiintei medicale din Romania.

Haralamb, Atanase (1903-1973)

Inginer silvic, profesor universitar la Cluj si Timisoara, apoi timp de 10 ani profesor si decan al Facultatii de Silvicultura din Brasov. Incepand cu anul 1931 a facut o calatorie de studii in Franta, unde si-a dat si doctoratul cu teza "Impaduriri in Alpii francezi", publicata la Grenoble. Ca fiu de preot (tatal sau era Marin Haralambie, unul dintre cei mai renumiti parohi ai Manastirii "Sfintii Voievozi") a fost persecutat politic, arestat si anchetat, fiind in cele din urma nevoit sa lucreze pana la pensionare ca simplu inginer proiectant. Autor al aproape 200 de lucrari stiintifice, preocuparea sa constanta fiind functiile de protectie ale padurii. A scris "Cultura speciilor forestiere" (trei editii in anii 1956, 1963, 1967), "Pasunatul si permeabilitatea solului" si "Cultura speciilor de interes industrial" (1958, 1965), "Cultura arbustilor forestieri" (1969), "Padurea si insanatosirea pamantului" si altele. Cu un an inainte de a se stinge din viata (1973) a scris o monografie a orasului Slobozia, lucrare de dimensiuni reduse ramasa in manuscris.

Lazarescu, D. Ion (1912- 1999)

Inginer electromecanic, doctor in stiinte tehnice. Profesor universitar la Institutul Politehnic Cluj-Napoca (1950-1975). A scris peste 250 de lucrari stiintifice- cursuri universitare, comunicari stiintifice, monografii, inventii si inovatii. A coordonat scrierea si editarea celor trei volume ale unui studio de referinta in domeniul tehnic "Teoria si practica sculelor aschietoare" (1994).

Lupu, Ilie (1870-?)

A fost invatator la Bora si la Slobozia. A fost numit de ministrul Spiru Haret revizor scolar clasa a IIa (1914), apoi revizor scolar clasa I (1914). Dupa 1918 a fost director al cursurilor pedagogice ale invatamantului basarabean din Cahul. S-a afirmat nu numai in scoala, ci si in treburile bisericesti, in cooperatie si administratie, in politica. In anul 1919 a fost ales deputat pe listele PNL, iar la 6 mai 1928 a devenit cetatean de onoare al orasului Slobozia. A scris volumul de nuvele pentru copii "Slujba adevarata", manuale pentru invatamantul primar, a colaborat la "Brazda" si "Scoala Ialomitei". A contribuit la ridicarea Scolii de fete din Slobozia, care de la 8 octombrie i-a purtat numele. A infiintat peste 30 de scoli si multe posturi de invatatori. Initiative sa de a infiinta comitetele de scoala a fost ulterior preluata si legiferata de Ministerul Invatamantului. A fost si intemeietorul marii banci populare "Nadejdea" din Slobozia.

Manole, Gabriel (n. 1953)

Profesor de arte plastice (a absolvit la clasa Corneliu Baba, 1979), sculptor si pictor. Restaurator de pictura bisericeasca (in localitatile Dorobantu, Dor Marunt, Vlad Tepes, Perieti), autor al unor lucrari de arta monumentala- fresca si sculptura. Are lucrari de picture si sculptura in colectii particulare din Romania, Belgia, Anglia, Italia, Elvetia, Germania. Fondator al taberelor de sculptura pentru copii de la Naieni (Buzau) si Amara (Ialomita). A realizat monumente de for public in piatra, calcar, marmura si lemn. Are amplasare in Slobozia "Monumentul eroilor revolutiei din 1989", "Maternitate", "Ruga", "Eminescu". Autor al monumentelor eroilor din Gheorghe Lazar, Grivita si al deportatilor din Fundata.

Mainea, Florea (1938-1989)

Magistrate, om de cultura, traducator, autor de eseuri, comentarii civice si de istorie juridical. Editor al publicatiei de educatie si informare juridica "Civica". Mentor al unor grupuri de intelectuali care s-au opus dictaturii totalitare. Bibliofil, posesor al unei impresionante biblioteci.

Nesu, Ioan (n. 1950)

Inginer silvic si cercetator stiintific in domeniul silviculturii, autor al unor lucrari despre perdelele forestiere de protectie. Prozator, membru al Ununii Scriitorilor din Romania, a publicat mai multe romane: "Un pumn de iarba" (1994), "Marele necunoscut" (1995), "Privire clandestina" (1996), "Zi de toamna cu cal" (proza scurta, 1998), "Natura moarta cu statuie" (2000), "Alesul" (2002). Este prezent in revistele literare si in mai multe antologii.

Patru, George (n.1946)

Artist plastic, grafician, absolvent al Institutului de arte plastice "Nicolae Grigorescu". A creat grafica de carte la peste 40 de titluri. Viziune plastica figurativa, foarte originala, cu accente onirice. Traieste si creeaza retras, absent din viata publica de peste doua decenii. Are in mapele personale, necunoscute, mii de lucrari. A organizat o singura expozitie personala (la Muzeul judetean din Slobozia) in 1983.

Paunescu, Gruia (1887-?)

Avocat (1914-1949) si pictor cu studii de arte plastice la Munchen (1911-1912). Expozitii personale in tara si peste hotare (Praga si Karlsbad). Expozitie personala retrospective la Bucuresti (1965).

Petrescu, Mihai (1915-?)

Absolvent al Academiei de arte frumoase Bucuresti, pictura. Artist plastic consacrat, peisagist prin vocatie, dar si autor al unor compozitii pe teme istorice. A intreprins calatorii de studii in strainatate, a participat la expozitii de grup incepand din anul 1942 si a avut peste 20 de expozitii personale in orase din tara printre care si Slobozia. In peste 40 de ani de activitate, a abordat majoritatea genurilor si tehnicilor picturale- desen, tus, acuarela, ulei, pictura pe sticla. Raspunzand modei impuse de comanda politica a timpului sau, a creat si lucrari inspirate din "constructia socialista" de pe santiere si ogoare, in spiritul unui realism modern care impunea executia detaliului pictural pana la asemanarea cu fotografia.

Radu, Vasile (n. 1952)

Profesor, prozator, publicist. A debutat editorial cu romanul "Victorie minus unu" (Editura Eminescu, 1982) pentru care a primit un premiu literar. A mai publicat la Editura Eminescu "Fratele meu Abel" (roman, 1984), "Omul cu lupa" (povestiri, 1994).

Stan, Nicolae (n. 1953)

Profesor de filosofie, prozator, eseist. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Sef al Inspectoratului judetean pentru cultura (1990-1995). Director al Colegiului National "Mihai Viteazul". Debut literar cu "Boare de Waterloo" (Cartea Romaneasca, 1994). A scris romanele "Asezarea" (Cartea Romaneasca, 1989), "Apa neagra" (Nemira, 1999), "Evelyn" (Global Lex, 2003). Premiul pe anul 2000 al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti pentru romanul "Apa neagra". A publicat mai multe eseuri filosofice. Autor de manuale scolare. A infiintat in anul 1990 revista "Provincia".

Talvan, Ion (1893-1969)

Artist emerit, dramaturg, regizor de teatru. A facut studii superioare la Conservatorul de arta dramatica din Bucuresti. Actor al Teatrului National din Bucuresti in perioada 1918- 1926. S-a integrat apoi in colectivul Teatrului National din Cluj, unde a activat timp de 20 de ani, perioada in care a jucat roluri foarte importante, a scris trei piese de teatru si a regizat mai multe spectacole. Despre el, Virgil Bradateanu scrie in "Istoria literaturii romane dramatice", 1983, pag. 315:"Actor cu o scoala buna, cu tinuta eleganta, chip interesant, temperament si inteligenta, a jucat un mare numar de roluri, a pus in scena si a scris piese de teatru. Personalitate marcanta, si-a practicat arta in numele unor inalte convingeri etice si estetice si a facut in jurul sau scoala".

Teodorescu, Ion (n. 1953)

Pedagog, poet (debut in "Romania literara"- 1974), colaborator la reviste literare. Autor de studii stiintifice tiparite in S.U.A. si Anglia. A sustinut comunicari stiintifice pe teme de educatie la congrese internationale (Anglia, Danemarca, S.U.A.). doctor in stiinte ale educatiei.

Ungheanu, Mihai (n. 1939)

Critic literar, jurnalist, senator. A debutat in 1971 cu volumul de critica literara "Campanii". Au urmat peste 15 volume de critica, monografii, exegeneze literare, eseuri polemice ("Padurea de simboluri", "Marin Preda- vocatie si aspiratie", "Fiii risipitori", "Arhipelag de semne", "Rastalmacirea lui Vlad Tepes", "Un razboi civil regizat", "Lecturi si rocade", "Interviuri neconventionale", "Exactitatea admiratiei", "Scriitori de la miezul noptii", "Adio, domnule Maiorescu", "Holocaustul culturii romane" si altele). Este autorul mai multor prefete, a scris studii introductive, intre care pentru operele scriitorilor Eugen Barbu si Constantin Stere, pentru Nicolae Iorga si altii.

Visoiu, Mihai (n. 1939)

Publicist, corespondent de presa, autor al unor carti de success despre sportivi (boxerii Mihai Leu si Leonard Doroftei), a obtinut Premiul Asociatiei Sportive pe anul 1997. Debut editorial cu volumul "Viata cu lupi, bani si moarte" (1980). A mai scris "Dragoste mare cat o cruce" (1995), "Mihai Leu in alterul durerii"(1997), "Tragedia agriculturii romanesti"(1999), "Spovedania unui invingator"(2003), "Legendele boxului romanesc"(2005).

Vladareanu, Alexandru (1947-2002)

Profesor de istorie, muzeograf, publicist in domeniul istoriei si al arhivisticii, autor a numeroase articole si al unor lucrari de cercetare istorica. Preocupari semnificative si in reconstruirea istorica, pe baza documentelor de arhiva, a Sloboziei, a altor localitati ialomitene. Director de muzeu, director al Directiei Arhivelor Nationale, filiala Ialomita. Organizator si coordonator de expozitii, participant activ la simpozioane si sesiuni de comunicari stiintifice. A incetat din viata pe neasteptate la 24 aprilie 2002. In acelasi an a fost declarat, post-mortem, "Cetatean de onoare al municipiului Slobozia".

Zainescu-Marin, Ecaterina (n. 1927)

Artist plastic, nascuta la Slobozia, pictor consacrat, cu peste 30 de ani de activitate. A debutat in 1948 cu prima sa expozitie personala la Bucuresti. A lucrat multi ani la Studiolul de arte plastice al Armatei, fapt reflectat in creatia sa care cuprinde multe portrete de personalitati istorice si eroi din razboaie, luptele ostasilor romani la Marasesti sau in cel de-al doilea razbi mondial. A facut calatorii de studii in strainatate, a participat, in afara "personalelor", la multe expozitii de grup in tara si in strainatate.